Mărțișorul, vestitul simbol al primăverii , este reprezentat de cunoscutul șnur alb împletit cu cel roșu. Totodată, acesta reprezintă un obicei specific românesc moştenit de la strămoşii noştri. Numele popular al lunii martie „mărţişor” își are rădăcinile în latinul „martius”. Originile acestui obicei provin încă de la sărbătorile romane, dedicate zeului Marte.

V-ați întrebat vreodată cum a luat naștere această sărbătoare? Haideți să luăm sub lupă proveniența simbolisticii cunoscutului mărțișor. Conform  multiplelor legende populare, în prima zi a lunii martie, Primăvara a ieşit la marginea pădurii şi a zărit într-o poiană un ghiocel ce răsărea de sub zăpadă. Iarna a chemat vântul și gerul să înghețe ghiocelul, însă Primăvara a dat zăpada la o parte și s-a înțepat în mărăcini. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare readucând-o la viață. Astfel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului sunt simbol al sângelui roşu pe zăpada albă.

O altă legendă este reprezentată de „babe”. De pe 1 până pe 9 martie, este aleasă o zi, o „babă“. Cum va fi vremea în acea zi, aşa îi va merge tot anul celui care şi-a ales-o.

Încă din cele mai îndepărtate timpuri, mărțișorul era oferit pe data de 1 Martie, atât fetelor, cât și băieților în unele regiuni. El simbolizează speranța, iar obiceiul mărţişorului este „de fapt” o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, moartea şi renaşterea simbolică. Astfel este celebrată natura care revine la viață, prin simbolul mărțișorului ce va urma să fie purtat întreaga lună Martie, urmând să fie agățat într-un copac înflorit. Odată cu agățarea mărțișorului în pom, este pusă o dorință. 

Astăzi, Mărțișorul și semnificațiile sale au degenerat sau au fost uitate. Dacă , pe vremuri, fetele purtau fie un șnur la încheietura mâinii, fie un trifoi în piept, în zilele noastre, mărțișorul a devenit o formă de marketing.  Clasicul şnur din firul roșu împletit cu cel alb nu mai este de ajuns pentru a sărbătorii bucuria primăverii.  Au fost lăsate în urmă accepțiile și legendele despre care această „sărbătoare” vorbea, iar în prezent a devenit o obligație aruncată într-un sertar. Au luat naștere tot mai multe strategii profitabile de marketing în ceea ce privește vânzarea mărțișoarelor în luna martie. Se oferă, în locul tradiționalului șnur, fie cosmetice, fie diverse cadouri tot mai scumpe, fapt îmbucurător pentru comercianți. Se observă în acest sens o întrecere la scală larga în ceea ce privește ofertele din acest sezon, din direcția tuturor domeniilor de activitate. Majoritatea vânzătorilor se adresează în mod special bărbaților, dat fiind că ei sunt cei care cumpără, pentru a oferi femeilor.

Pe de altă parte, prezența la diverse târguri dedicate acestei sărbători poate garanta reușita profitului, fiind un instrument care aduce un plus de valoare în strategia de marketing.

Totuși, cumpărătorii mărțișoarelor clasice sunt la fel de mulți în fiecare an și mențin această piață, însă adevărul este că puține persoane mai poartă, iar acestea rămân uitate într-un sertar. Mulți sunt cei care nu cunosc legendele pe care le comunică acest simbol și îl privesc superficial, doar ca pe o strategie profitabilă de marketing. Se vând în prezent tot mai multe în supermarketuri sau în piețe, la târguri, dar numărul celor ce poartă este invers proporțional. Totodată, Mărțișorul este foarte răspândit și în cadrul Social Media , cu cât cineva primește mai multe, cu atât va posta mai mult despre acestea.

În acest context, nu ar trebui să uităm că, în esență, mărţişorul este o sărbătoare tradiţională a primăverii, a bucuriei, prospeţimii, a victoriei binelui împotriva răului. 

Sursă foto: Cover, Foto 1, Foto 2

Articol scris de: Bianca Cristina Stoica, PR Executive and PR Tea & AD Cookies Organizer


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *