Crezi în dragoste la prima vedere? Sau mai trebuie să vin la un interviu? Cam aşa am putea reformula principiul de iubire după care se ghidează şi funcţionează nimeni altul decât… specialistul în HR. Desigur că nu poate fi vorba de dragoste la prima vedere în acest caz, când ochiul meu de HR-ist convins va radiografia cu meticulozitate fiecare detaliu al persoanei aflate în faţa mea. Personajele poveştii sunt, după cum v-aţi dat seama, la fel de meticuloşi: specialistul în HR şi aleasa sa.
Procesul de recrutare al sufletului pereche este unul progresiv: de la primele mailuri, la prima întâlnire, de la prima privire în ochi, la prima strângere a mâinii, de la primele vorbe, la tonul vocii, de la întrebări, la răspunsuri. Evident, CV-ul este deosebit de important căci detaliile fac diferenţa. Desigur, dragostea nu ţine cont de vârstă şi provenienţă, dar studiile, pasiunile şi hobbyurile ne pot face să vorbim aceeaşi limbă şi te pot aduce mai aproape de obiectivul ţintă: să ajungi la inima mea. Un alt aspect important este Social Media, deoarece după cum ştim relaţiile s-au mutat de ceva vreme în online, astfel încât nu voi ezita să vad cum eşti pe Facebook şi să dau un scroll în vechile tale postări… nu de alta, dar poate avem prieteni comuni. În fine, trebuie să nu uităm că trecutul este greu de şters şi poate spune multe lucruri despre o persoană, iar eu ştiu asta în procesul meu asiduu de recrutare. Dacă îmi trezeşti atenţia, nu voi ezita din a căuta cu ce alţi HR-işti te-ai mai întâlnit, cât de departe a ajuns relaţia sau de ce v-aţi despărţit, dar şi cât timp a durat relaţia şi ce ai făcut de-a lungul ei.
Ei bine astea sunt secrete pe care doar un HR-ist le ştie, dar dacă îţi doreşti aşa mult o relaţie stabilă cu ceea ce el reprezintă, vei trece cu brio toate probele la care el te va supune în actul de selecţie, astfel încât să puteţi trece la pasul doi. Ah, şi nu uita! Nu pune întrebări prea multe despre bani la întâlnire, voi considera că mă vrei doar pentru bani.
Pasul doi este unul deosebit de important, care necesită pregătirea atât a HR-ului, dar şi a alesului. Ai ghicit? Cunoaşterea părinţilor! Mulţi numesc asta manager sau director, dar noi tindem să credem că este nevoie de o selecţie foarte atentă pentru a ajunge la acest pas şi de o pregătire temeinică atât a alesului, cât şi a managerului pentru că ştim că HR-ul este, nimeni altul, decât mediatorul între cele două personaje, ambele de altfel deosebit de importante în viaţa sa de zi cu zi.
